Ciolacu vinde țara ungurilor ca hoții,doar ca să ajungă președinte
Trădătorul de neam și țară convoacă deputații să participe într-o ședință nemaipomenită, joia viitoare, 28 decembrie 2023, pentru a vota mai multe proiecte de lege, printre care se numără și desprinderea Ardealului de România.
Trebuie înțeles așadar că Ciolacu nu se dă în lături de la nimic și este chiar în stare să pună în joc și autonomia Ținutului Secuiesc. Totul se petrece așa cum nu se poate mai bine, în zilele dintre Crăciun și Anul Nou, când românii sunt preocupați de familie și cei dragi. Dar cui i-ar trece prin gând că țara asta poate fi vândută în zi de sărbătoare?! Doar Marcel Ciolacu s-a gândit, asta este clar.
Deputații, chemați de Marcel Ciolacu să voteze autonomia propusă de UDMR
Marcel Ciolacu cheamă toți deputații să acorde votul pentru desprinderea Ardealului de România. Proiectele nu puteau fi puse pe ordinea de zi fără acordul premierul. Poporul știe foarte bine că Ciolacu este un trădător de țară, însă vom vedea dacă acest lucru se adeverește 100 la sută.
De asemenea, prim-ministrul încearcă să-și facă o imagine bună și-n rândul maghiarilor pentru că va avea nevoie de voturile lor la alegerile prezidențiale.
„Miercuri, 27.12.2023, la ora 12,00, va avea loc ședința BPCD în format HIBRID în vederea convocării, în ziua de joi, 28.12.2023, a unei ședințe a Camerei Deputaţilor (în format HIBRID) pentru dezbaterea celor 3 proiecte referitoare la autonomie (BPI 968, BPI 969 și BPI 970). Vă rugăm să vă asiguraţi că tabletele furnizate de STS sunt încărcate şi în stare de funcţionare”, se arată în comunicat.
Primul proiect este „Propunere legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc”.
Din preambul inițiatorii susțin că autonomia Ținutului Secuiesc „nu lezează nici inteegritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională și afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și autoadministrării”.
Cel de-al doilea proiect este cel referitor la „Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România”
„În unitățile administrativ-teritoriale în care membrii comunității maghiare ating procentul de 10 la sută din totalul populației sau sunt în număr de cel puțin 5.000 de persoane:
a) limba oficială și cea a comunității maghiare sunt de același rang și, în consecință trebuie asigurată pentru toți cetățenii unității administrativ-teritoriale respective posibilitatea utilizarea în aceleași condiții a ambelor limbi atât în scris cât și oral;
b) aleșii locali și funcționarii publici pot utiliza în mod liber limba maternă în activitatea lor, inclusiv în ședințele de consiliu;
c) denumirea localităților, a străzilor și piețelor, a instituțiilor publice sunt afișate și în limba maternă a comunității maghiare”.
Al treilea proiect, depus tot de cei doi, se referă la o „Lege cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale”. În acest proiect sunt date detalii despre „autoguvernările culturale ale comunităților locale”, precum și „unitățile administrativ-teritoriale cu statut special”.